„Generații STEAM”: În care Sebastian construiește un braț hidraulic din bețișoare chinezești, iar Mădălina folosește o imprimantă 3D pentru a-și face un pandantiv și-o brățară.

Text de Vlad Odobescu

Fotografii de Cosmin Sbarcea

Design de Bogdan Moga

Un rezumat foarte scurt al proiectului Generații STEAM ar putea arăta așa: 30 de elevi de gimnaziu din sectorul 6 au învățat vara trecută despre științe, de-a lungul a 80 de ore de activități, împreună cu 5 voluntari, iar 6 echipe au dus la capăt 18 proiecte științifice. Însă cifrele vorbesc prea puțin despre povestea asta, în timp ce copiii care au participat la cursuri, ateliere și vizite la muzee au atâtea de zis. 

Sebastian, de exemplu, nu a crezut niciodată o să-i placă să facă experimente la chimie sau la fizică, că o să aibă curaj să facă experimente cu foc sau că o să construiască un braț hidraulic din bețișoare chinezești. „Când am fost anunțați că se organizează o lună dedicată acestor materii, am crezut că orele se vor desfășura ca la școală, cu probleme și formule pe care trebuie să le învățăm”. Însă după prima întâlnire nu ar fi vrut să mai plece. 

Mădălinei i-au plăcut cel mai mult orele de design 3D, când obiectele gândite de ea au prins formă, iar acum poate purta un pandantiv și-o brățară – creații proprii. „Cel mai mult m-am bucurat când i-am oferit cadou mamei brățara lucrată pentru ea. A fost așa mândră de mine și s-a bucurat așa mult pentru cadou.”

Andreea a mai fost prin muzee, dar niciodată alături de cineva care să explice pe înțelesul ei ce vede. „Cu ajutorul voluntarilor, am reținut atât de multe detalii despre operele de artă expuse”, spune ea. La Casa Experimentelor a avut surpriza să poată pune mâna, să testeze, să se joace, să experimenteze. De obicei în muzeele în care am mai mers nu aveai voie să pui mâna sau să te apropii de exponate.” Acum i se pare fantastic că un asemenea loc există. 

Pentru Ștefan a fost o provocare să ducă proiectul științific la final. „Mai ales că ne vedeam o dată pe săptămână și fiecare trebuia să se ocupe de ceva anume, să se documenteze, să vină pregătit, cu temele făcute. Lucram în paralel la toate materiile pe care le-am avut în timpul școlii de vară. Cel mai greu mi s-a părut să îmi fac textul pentru prezentarea finală. Nu știam cum se va desfășura prezentarea proiectelor și eu sunt foarte emotiv.” La un moment dat credea că a uitat tot ce învățase, dar l-a ajutat unul dintre voluntari și a ieșit bine.

***

Deschis în 2007, Centrul Generații București din Sectorul 6 funcționează ca centru social de tip Școala după școală, dezvoltat de Fundația Regală Margareta a României. Sunt 54 de copii cu situații familiale dificile: părinți plecați la muncă în străinătate, aflați în închisoare, familii monoparentale sau care trăiesc în sărăcie. Iar problemele financiare și emoționale se regăsesc adesea în comportamentul copiilor: aceștia se integrează greu în școală, au performanțe scăzute, devin violenți sau timizi și sunt marginalizați de colegi sau de profesori. 

La centru, copiii aceștia participă la cursuri extrașcolare, meditații și activități non-formale, recuperează sau aprofundează ce n-au reținut destul de bine la școală, primesc o masă caldă, haine și rechizite, iar riscul ca ei să renunțe la învățătură scade. „Pentru că sunt foarte mulți copii, iar noi nu avem personal care să se ocupe de toți, încercăm să aducem voluntari seniori care să desfășoare activități cu ei”, explică Raluca Popescu, coordonator de fundraising al Fundației Regale Margareta a României. În timp, voluntarii – dintre care unii sunt foști elevi ai Centrului care vor să dea înapoi ceva comunității – devin modele pentru copii. 

Dacă la română și la matematică se găseau destul de ușor voluntari care să se ocupe de copii, pe chimie sau fizică era ceva mai complicat. Plus că sunt materii pe care copiii le consideră mai greoaie și care trebuie „îndulcite” uneori cu jocuri și experimente. „Și atunci am zis să aplicăm la Științescu tocmai pentru a completa activitățile pe care le fac ei la centru. Mai ales pentru că Științescu venea cu partea aceasta inovativă, care aducea engagement”, spune Raluca Popescu. 

Cei de la Fundația Regală Margareta a României s-au gândit să facă o școală de vară pilot dedicată științelor și artei, pentru că în timpul anului școlar copiii sunt destul de ocupați cu temele și un nou set de activități era mai greu de integrat. Au căutat apoi voluntari care să fie disponibili pe timpul verii pentru a lucra cu copiii și care și-au creionat singuri programele pentru fiecare materie în parte. Patru dintre ei sunt studenți la Arte, Automatică și Calculatoare și Medicină, iar unul este de profesie matematician, iar în prezent este pensionar. „Este noua noastră abordare intergenerațională: aducem mai multe generații la aceeași masă, astfel încât valorile fiecărei generații să fie transferate de la unii la alții. Și cumva încercăm să micșorăm și discrepanța asta de comunicare între generații, care este din ce în ce mai vizibilă și mai accentuată”, spune Raluca Popescu.

***

Au fost săptămâni tematice, dedicate, pe rând, matematicii, fizicii, chimiei și designului 3D. Copiii au fost împărțiți pe vârste, cu experimente mai ușoare pentru cei mici și mai dificile pentru cei mari (doar la atelierele de design au făcut aceleași lucruri). Pe lângă asta, au mers la Muzeul de Artă, la Casa Experimentelor și la Observatorul Astronomic. Au fost curioși, și ăsta e cel mai important lucru, spune Victoria Crețu, coordonator al Centrului Generații București: „Au pus multe întrebări. Rămânea tot timpul voluntarul peste program pentru că trebuia să răspundă. Au înțeles nevoia, au înțeles și materia mai bine, pentru că la școală nu stă nimeni să se joace cu ei, să-i lase să creeze sau să asculte, să vadă cum ajung la formulele respective. Și au înțeles ce s-a întâmplat”. 

Când au făcut experimente împreună, voluntarii nu le-au zis de la început ce vor obține, ci i-au lăsat să descopere și să ajungă la concluzii. La matematică, n-au venit cu probleme din culegeri, ci le-au transferat în viața de zi cu zi: de exemplu, procentele au fost mai bine explicate prin intermediul reducerilor din magazine sau a dobânzilor pentru credite bancare. Voluntarii le-au fost însă alături pentru a le explica partea de teorie, de ce s-a întâmplat așa și nu altfel. „E o trecere de la «ăsta e algoritmul, așa rezolvi problema» la a pune întrebări ca să înțelegi ce cere problema și să ajungi la algoritm”, spune Raluca Popescu. După luna de STEAM, au organizat un târg la care au prezentat colegilor ce-au învățat. Au lucrat în echipă, au învățat să aibă inițiativă, să prezinte și să-și învingă emoțiile. Hard skills și soft skills laolaltă. 

Pentru că au cerut asta copiii, Generațiile STEAM continuă, în alte feluri, și în timpul anului școlar. Centrul Generații are acum un nou club de matematică, voluntarul care i-a ajutat la fizică face în continuare experimente alături de ei, iar cunoștințele dobândite la atelierele de design 3D au fost refolosite pentru realizarea unor decorațiuni de brad pentru târgul de Crăciun. Iar curiozitatea, cea mai importantă moștenire a școlii de vară, e în toate cele de mai sus. 

Proiectul ”Școala de vară – Generații STEAM” a fost derulat de Fundația Regală Margareta a României